Sosind dinspre Botosani, resedinta judetului cu acelasi nume, inca din satul Sarafinesti, calatorul cuprinde cu privirea privelistea odihnitoare a Depresiunii Vorona. Mica depresiune intracolinara a constiutuit din veac leaganul civilizatiei unei duzine de sate care sunt in prezent inmanunchiate, din punct de vedere administrativ, in comuna Vorona.
            Stramosii locuitorilor comunei Vorona au gasit aici conditii prielnice pentru dezvoltarea asezarilor din cele mai vechi timpuri. Apa potabila, terenurile propice agriculturii, pasunile bogate de pe dealuri, padurile cu resursele lor, formeaza un intreg complex de factori naturali care au determinat locuirea acestei zone din timpuri stravechi. Pa langa argumente logice care demonstreaza locuirea acestor meleaguri din timpuri istorice foarte vechi, vin sa contureze aceeeasi idee descoperirile arheologice. Isi imprumuta numele de la apa Vorona care isi gaseste originea in limibile slave, avand intelesul de cioara(in sens restrans), dar si de neagra(in sensul mai larg al cuvantului). Noi inclinam spre acceptiunea mai larga a cuvantului, asa cum apare el in vechea slava. Aceasta, deoarece odinioara, apa Voronei curgea printr-un tinut masiv impadurit, facand numeroase meandre si ochiuri de apa statuta innegrita din cauza frunzelor putrede. La viituri apa raului capata un aspect intunecat, negricios din cauza apei antrenate din baltile respective. Aceasta i-a facut probabil pe localnici sa-i spuna "apa neagra".

             La Vorona au luat acest nume mai multe ate sau parti de sate urmate de un nume determinativ impus de forma reliefului, proprietarul satului sau importanta acestuia, ca: Vorona Mare, Vorona Teodoru, Vorona Dobrovolschi, Vorona Vale, Vorona Deal, Vorona noua. Presupunem ca primul sat ce si-a luat numele de Vorona Ar fi cel ce se numeste acum Vorona Mare si de la care au derivat numele celorlalte sate. Satele de pe apa Voronei vor apare des in documentele sec. XV-XVI(peste 25 de documente amintesc sate de pe apa Voronei pana la inceputul sec. aL XVII - lea). In timpul domniei lui Stefan cel Mare, Vorona era proprietatea portarului Sucevei, Arbore. Alte documente vorbesc despre proprietatea Manastirilor Putna si Probota, asupra satelor Vercicani, Ungureni si respectiv, Protopopeni.Cel mai nou sat, Vorona Noua, isi are semnat actul de nastere la 1880. Pe parcursul ultimelor secole, unele asezari din sesul Siretului amintite in documentele din Evul Mediu, au diparut, locuitorii acestor sate mutandu-se in satele de deal din apropierea codrului, a carei margine, prin defrisari, s-a departat mereu de linia Siretului.
            Prima atestare documentara a numelui de Vorona poate fi considerata data de 7 ianuarie 1403, cand se intocmeste la Suceava un act de danie in vremea lui Alexandru cel Bun. În textul acestui document, la loc de frunte, printre boierii din Sfatul Domnesc care participa la elaborarea actului , apare si numele lui "pana Iana Staroho at Worona", adica Ioan cel Batrân de la Vorona. Proprietar al catorva zeci de sate, acel Ioan se dovedeste ca nu era numai batran, ci si foarte bogat, cu un rol deosebit in politica Moldovei din acea vreme.
            Populatia comunei Vorona este constituita din români , care au locuit aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Faptul ca in aceasta zona populatia de baza au format-o îintotdeauna românii ne-o dovedesc numele pe care bastinasii le-au dat unor locuitori care s-au asezat ulterior in aceste asezari ca: Rusu, Ungureanu, Turcu, Corduneanu etc.